IHA tinan 1991, Max Sthal hahú nia viajen neebé muda istoria, laos deit ninia istoria rasik maibé mós istoria rai ida nian. Nia gravasaun ba aktu brutalizmu militar Indonezia nian hasoru povu Timor-Leste loke mundu nia matan hodi tau atensaun seriu ba sofrimentu neebé povu rai ida nee hasoru.
DILI: Chinese Merchants Uniaun Association Timor–Leste (CUAT) husi Timor-Plaza (TP) fó apoiu nesesidade bázika ba familia kbiit laek sira liu husi Sentru Quesadhip Ruak (CQR).