Aldeia Rua Iha Suku Metiaut Seidauk Asesu ba Bee Moos Featured

By Agustino Gama Outubru 08, 2022 571
Inan Feto na'in rua, husi Suku Metiaut, Postu Administrativu Kristu Rei, Munisipiu Dili, lori balde no jerigen ba buka bee moos atu kuru. Foto: Agustino/INDEPENDENTE. Inan Feto na'in rua, husi Suku Metiaut, Postu Administrativu Kristu Rei, Munisipiu Dili, lori balde no jerigen ba buka bee moos atu kuru. Foto: Agustino/INDEPENDENTE.

DILI: Xefe Suku Metiaut, Postu Adminitrativu Kristu Rei, Munisipiu Dili, Mateus Inacio da Costa, informa, tinan barak ona, komunidade aldeia rua husi Suku Metiaut, seidauk asesu ba bee moos.

Enkuantu, aldeia rua, iha suku refere mak hanesan, Aldeia Karungulau no Fatukama ho nia populasaun hamutuk na’in 600.

“Iha ne'e, problema ne'ebé mak komunidade sira enfrenta mak liu-liu bee moos, mesmu ita bo'ot (jornalista) sira hare katak, iha Suku Metiaut ne'e sidade, maibé aldeia rua mak la asesu ba bee moos, durante tinan ualu ona,” dehan nia ba Online INDEPENDENTE, iha Metiaut, sesta horseik (07/10).

Nia hatutan, kona ba bee moos ne’ebé komunidade sira seidauk asesu, nia parte hato’o ona proposta ba Autoridade Postu Administrativu, maibé seidauk iha resposta.

“Kada problema sira ne'e, ami kontinua hatutan ba Autoridade Postu Adminitrativu sira, tanba buat ne'ebé ami hetan husi Xefe Aldeia sira ami tenke hato'o ba leten, maibé resposta mak hein to'o ohin loron," nia akresenta.

Aleinde, nia dehan, komunidade sira ne’ebé hela besik estrada uza bee liu nesesidade, no balun halo ligasaun illegal hanesan uza saniu, tan ne’e afeita ba komunidade sira seluk la hetan bee.

Nia dehan, hanesan lider lokal, kontinua hato’o preukupasaun hirak ne’e ba parte relevante liliu Bee Moos Timor-Leste, atu tulun komunidade sira asesu ba bee moos.

Nia dehan, total populasaun iha Suku Metiaun hamutuk 1.200 no Xefe Familia besik rihun 1.

Enkuantu, iha suku refere iha aldeia tolu, hanesan, Aldeia Aldeia 7 Abril, Karungulau no Fatukama.

Entretantu, molok ne’e, Prezidente Komisaun BTL,EP, Carlos Peloi, hatete, populasaun iha Kapital Dili ne’ebé asesu ona ba bee moos hamutuk 3000.

Tanba ne’e, nia mós rekoñese, komunidade barak mak seidauk asesu ba bee moos.

Enkuantu, iha loron 29 Jullu tinan ne’e, Ministru Finansas, Rui Agostus Gomes, asina ona akordu ho reprezentante Banku Mundial iha Timor-Leste, Bernard Harbone, kona ba emprestimu tokon $121 ne’ebé sei utiliza hodi finansia projetu bee moos iha Zona Leste Kapital Dili.

Tuir governu nia kalkulu, projetu bee-moos iha zona Leste ne’e sei benefisia populasaun hamutuk na’in 82.380 liu husi konesaun bee ba uma sira no monta kontador hamutuk 12.482.

Hafoin ida ne’e, iha 05 Outubru ne’e, Konsellu Ministru foti hikas desizaun hodi empresta tan tokon $127 husi Banku Dezenvolvimentu Aziatiku (Asian Development Bank—ADB).

Ministru Prezidensia Konsellu Ministru, Fidelis Leite Magalhaes informa, Konsellu Ministru (KM) delibera hodi autoriza Ministru Finansas, Rui Agosto Gomes atu selebra akordu finansimentu ho Banku Dezenvolvimentu Aziatiku (Asian Development Bank—ADB).

Fidelis hatete, governu sei halo emprestimu rua; ida ho natureza regular ho valor osan tokon $50 ho periodu tinan 17 no ida seluk ho natureza konsensional ho valor osan tokon $77 ho periodu tinan 20.

Emprestimu ne’e, nia dehan, atu finansia projetu fornesimentu bee-moos iha zona Oeste munisipiu Dili.

“Orsamentu ne'ebé governu sei empresta husi Banku Dezenvolvimentu Aziatiku ho objetivu atu finansia projetu fornesimentu bee-moos ba komunidade sira ne'ebé hela iha Dili zona Oeste nian.”

“Komponente rua ne'e ba objetivu ida. Rua ne'e tau ketak-ketak tanba ninia modelu finansiamentu mak ketak-ketak, nia fonte mak ADB, governu liu husi Ministériu Finansas sei asina akordu ne'e hodi finansia projetu bee,” informa Fidelis hafoin enkontru Konsellu Ministru iha Palasiu Governu, Kuarta (05/10).

Rate this item
(0 votes)

Independente Digital TV

Tuir ami iha Twitter

Kalendariu Notisia

« May 2024 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31