USAID-ONG Ualu Lansa Estudu Peskija ba Asunto EhD Featured

By Agustino Gama Juñu 30, 2022 240
Partisipante sira iha Lansamentu peskiza 2022. Foto:Agustino/INDEPENDENTE. Partisipante sira iha Lansamentu peskiza 2022. Foto:Agustino/INDEPENDENTE.

DILI: Ajensia Internasional Estadus unidus (USAID) hamutuk ho Organizasaun Naun Governamental ualu iha Timor-Leste, lansa estudu peskija tinan 2022 nian, kona ba asunto ema ho defisiensia no Labarik sira.

Tuir Diretora Misaun USAID, Zema Semunegus, hateten, rezultadu estudu ne’e, bele oferese evidensia konvensidu ba ofisial governu sira nian no ba sira ne'ebé foti desizaun hodi opta politika foun no mós implementa rekomendasaun sira hodi hametin kolaborasaun efetivu no interasaun konstrutivu entre ONG sira ho governu.

"Projetu peskiza sira ne'e, kobre asuntu importante barak ba sosiedade Timor-Leste, inklui asesu ba edukasaun no saúde ba ema ho defisiensia sira, ho mekanizmu rezolusaun disputa komunitária, asesu ba bee, protesaun labarik sira husi violénsia seksuál, no mós asesu ba formasaun profisionál ba joven sira iha área rural," dehan nia iha Ótel Timor, kinta ne’e (30/06).

Nia hatutan, objetivu husi lansamentu estudu peskija ne'e, hanesan parte ida husi USAID ho Timor-Leste nia atividade ONG advokasia ba governasaun di'ak hodi halibur evidensia ba apoia politika advokasia iha sira nia área.

Ho nune'e, monitorizasaun komunitária ba projetu infraestrutura lokál sira no asesu ba merkadu ba produtór agrikola rurál sira .

Nia akresenta, peskiza ne’e bazea ba evidensia no rezultadu husi estudu sira ne'e sei uza atu hadi'ak advokasia no kolaborasaun ho governu hodi tau matan ba asuntu sira ne’e no serbi di'ak liután sidadaun timoroan sira, liu husi fahe sira nia rezultadu peskiza ho parseiru governu no parseiru xave sira.

Tuir nia, ADTL sei uza rezultadu husi estudu kona - ba asesu ba edukasaun ba ema ho defisiensia sira iha nasaun ne'ebé ajuda sira komprende di'ak liu dezafiu reál sira ne’ebé ema ho defisiensia sira hasoru iha nasaun ne'e, no fó prova ba sira katak sira sei uza atu kontinua halo advokasia no servisu hamutuk ho autoridade relevante sira hodi hadia asesu edukasaun ba parte ida.

“Espera ONG sira atu hametin sira nia parseria iha prosesu elaborasaun politika no fornese vizibilidade ne'ebé bo’ot liu ba nesesidade no prioridade sidadaun sira nian ne’ebé sira reprezenta,”tenik nia.

Enkuantu, atividade ne’e halo ho durasaun tinan lima, husi fulan-agostus 2020 to’o 2025 ho total orsamentu ne’ebé USAID apoiu ba ONG Ualu ne’e hamutuk dolar amerikanu tokon U$9.5.

Nia haktuir, USAID kontente tebes ba lansamentu ida ne'e, tanba USAID nia parseiru sira iha kapasidade atu hala'o peskiza ida ne'e no peskiza ida ne'e, sei informa ba sira nia advokasia no mós parte USAID sei halo advokasia no servisu hamutuk ho autoridade relevante sira hodi hadi’a edukasaun ba ema hotu.

Entretantu, ONG ualu ne'ebé USAID apoia mak hanesan: Asosiasaun Defisiénsia Timor-Leste, ONG Belun, Community Based Rehabilitation Network Timor-Leste ( CBRNTL ), Fundasaun Hafoun Timor-Leste (FHTL), Programa Monitorizasaun ba sistema Judisiáriu (JSMP), Many Hands One Nation (MAHON), Mata Dalan Institute (MDI) no Programa espesifiku fó prioridade ba Ema Kiak (PROSPEK).

Iha fatin hanesan, Diretór Ezekutivu ADTL, Cesario da Silva, hatete, parte asosiasaun defisiensia nian foku liu ba setor edukasaun, atu fornese servisu sira asesu EhD nian ba asesu edukasaun to'o iha faze universidade nian.

"Liu husi peskija ida ne'e, ami nia foku liu husi investimentu iha area setor edukasaun ba EhD nia asesu ba iha munisipiu sira, objetivu prinsipal husi peskija ne'e atu buka hatene no esperensia asesu EhD ne'ebé iha oportunidade, liu-liu ba manorin na'in sira iha eskola bele responde ba EhD,"dehan nia.

Entretantu, husi ADTL nia peskiza ne’e deskobre mós asuntu lubuk ida ne’ebé liga ho asesu edukasaun ba ema ho defisiénsia sira.

"Husi deskobrementu ne'ebé ami halo, iha ne'e liu-liu tipu eskola ne'ebé EhD asesu, ami hetan numeru boot liu iha eskol publiku 50%, eskola privadu 17%, eskola kolegio nian 12%, ensinu rekorente 11%, no seluk maka 2%, entaun ADTL nia respondete ba iha peskiza ida ne'e hamutuk ema na'in-120, entaun ba asesu EhD nian numeru boot iha eskol publiku, inklui eskola privadu, Kolegio no Ensinu rekorente,”esplika nia.

Aleinde, nia dehan, deskobrementu seluk mak hanesan, estudante defisiénsia rekorente hakarak kontinua sira nia estudu, maibé iha kontextu Timor-Leste klase rekorente foin iha nivel baziku no ensinu sekundariu seidauk iha.

Ho Nune'e, husi ADTL rekomenda ba Ministériu Edukasaun Juventude no Desportu (MEJD), atu bele asegura implementasaun politika edukasaun inkluzivu iha orsamentu jeral estadu.

Nune’e, mós bele kompleta infraestrutura baziku asesivel ba iha eskola publiku no mós fornese tratamentu baziku ba manorin na'in sira kona-ba nesesidade EhD nian hanesan, lian jestual no braille.

Rate this item
(0 votes)

Independente Digital TV

Tuir ami iha Twitter

Kalendariu Notisia

« May 2024 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31