Diretór Exekutivu CNC,I.P, Hugo Maria Fernandes, lori CNC nia naran hato'o agradese ba ICRC, tanba iha relatóriu Chega! mínimu iha kapitulu haat.
Nia dehan, dokumentu sira ne'e ho kontribuisaun signifikante husi dokumentu ho arkivu sira ne'ebé ICRC rai hela iha Timor-Leste iha períodu okupasaun nian.
“Ohin pasu primeiru ne'ebe mak ICRC komesa entrega fotografia balun ne'ebé uluk sai nu'udar dokumentasaun mai iha CNC,” Katak nia ba jornalista sira, iha salaun CNC Balide, Kinta (19/03).
Dirijente ne'e promete, atu kontinua kooperasaun ida-ne'e ba oin, tanba tuir regra protokoler ICRC nian, dokumentu sira sei bele nakloke bainhira liu ona tinan 40 depoizde eventu ida akontese.
“Dokumentu sira ne'ebe ohin fornese mai balun tama iha kategoria ida ne'ebé, maibe dokumentu barak husi Timor-oan, ne'ebe arkiva iha ICRC Jenebra,” Nia afirma.
Nia afirma, Dokumentu sira ne'ebé entrega ba CNC ne'e, ICRC arkiva iha Jenebra.Nune'e Dokumentu sira ne'e sei tau iha arkivu no Muzeu Rezisténsia hodi prezerva.
Iha biban hanesan, Xefe Krus Vermelha Internasionál ba Asean, Martin de Boer afirma, dokumentu hirak ne'ebe ICRC entrega ba CNC liga liu ba istóriu funu hahú husi 1974-1999.
“Durante ita iha Timór kria dokumentasaun oioin, tantu foto sira nomós eskrita. Ohin, hanesan entrega dahuluk foto sira ne'ebé ita bele fahe, dokumentasaun sira seluk iha Jenebra ne'ebe ami sei arkiva hela iha ami nia sede,” Nia relata.
Nia esplika, tuir regra ICRC dokumentu hotu-hotu fó sai ba públiku tenke tinan 40, hafoin eventu sira mak bele asesu.








