Dezastre Durante Loron Lima, APS Rejista Ema Ida Mate, Uma Haat Hetan Estragus Featured

By Domingos Gomes Janeiru 17, 2023 213
Autoridade Protesaun Sivil realiza tan konferensia imprensa hodi update informasaun ba dezastre hirak ne´ebe akontese hahu hosi 11 to´o 15 Janieiro 2023. Konferensia imprensa ne´e hato´o hosi Adjuntu Komandante Operasaun Nasional ba asuntu Aerea, Mariano Ana Lopes akompana Adjuntu Komandante Operasaun Nasional asuntu maritima, Serafim da Costa no Direitor GREC, no mos  Anacleto Caetano. Foto:Media Gabineti APC. Autoridade Protesaun Sivil realiza tan konferensia imprensa hodi update informasaun ba dezastre hirak ne´ebe akontese hahu hosi 11 to´o 15 Janieiro 2023. Konferensia imprensa ne´e hato´o hosi Adjuntu Komandante Operasaun Nasional ba asuntu Aerea, Mariano Ana Lopes akompana Adjuntu Komandante Operasaun Nasional asuntu maritima, Serafim da Costa no Direitor GREC, no mos Anacleto Caetano. Foto:Media Gabineti APC.

DILI: Durante loron lima nia laran, hahú husi 11 to’o 15 Janeiru 2022, ema na’in ida mate no uma lima mak hetan estragus husi dezastre ne’ebé akontese iha teritoriu Timor Leste.

Tuir dadus husi Autoridade Protesaun Sivil (APS), Sekretariu Estadu Protesaun Sivil (SEPS), dezastre ne’ebé provoka husi udan no anin boot iha loron hirak ikus ne’e rezulta uma-kain balun sai vitima.

Adjuntu Aero APS, Mariano Ana Lopes informa, hahú husi 11 to’o 15 Janeiru, anin boot sobu uma rua iha Manufahi no uma ida iha Kovalima. Aleinde ne’e, iha mós kazu insendiu ne’ebé rezulta uma ida ahi haan iha Rejiaun Administrativu Espesial Oekusse-Ambeno.

Aleinde ne’e, nia hatutan, dezastre ne’e mós rezulta joven ida mak lakon vida. Kazu ne’e akontese iha Bononaro.

“Husi sentru opersaun nasional autoridade Protesaun Sivil ami hakarak atuliza informasaun  kona-ba dezastre ne’ebé akontese iha loron 11 to’o 15 Janeiru 2023 iha Timor-Leste, uma haat afetadu ba dezastre ho joven ida lakon vida, mota lori, iha Munisipiu Bobonaru,”  dehan Mariano ba Jornalista sira iha salaun APS, Kaikoli, Segunda (16/01).

Hafoin rejista vitima ba dezastre ne’e, nia hatutan, APS oferese apoiu emerjensia ba vitima sira.

“Vitima sira uma hetan estragus ne’e ita fó ona apoiu emerejensia, inklui familia matebian  iha apoiu hotu ona nesidade ba sira atu tulun familia iha serimonia funebre nian,” nia informa.

Iha oportunidade ne’e, Mariano husu ba sidadaun hotu iha TL, liu-liu komunidade sira ne’ebe hela iha area risku atu akompaña informasaun sira ne’ebe fó sai husi autoridade sira kona-ba situasaun klima iha TL.

“Husu ba maluk sira atu kuidadu imi-nia vida no hadook aan husi fatin risku sira no halo viajen ba fatin ruma tenke kuidadu, labele hemu tua lanu mak kondus transporte, motor ho kareta, atu evita asidente trafegu no dezastre,” nia apela.

Molok ne’e, tuir dadus husi Autoridade Protesaun Sivil, hahú husi fulan Dezembru 2022 to’o Janeiru 2023, anin boot no udan ne’ebé akontese iha teritoriu nasionál rezulta uma-kain 361 mak sai vitima ba dezastre naturais, husi númeru ne’e maioria iha munisipiu Ainaro.

Prezidente Autoridade Protesaun Sivil, Ismael Babo informa, tuir dadus kuaze uma-kain iha munisipiu hotu-hotu, inklui RAEOA sofre dezastre naturais.

Munisipiu Aileu uma-kain ida, Ainaro uma-kain 182, Atauro uma-kain rua, Baukau uma-kain ida, Bobonaro uma-kain 38, Kovalima uma-kain ida, Dili uma-kain 23, Ermera uma-kain ida, Lautem uma-kain 35, Likisa uma-kain neen, Manatuto uma-kain rua, Manufahi uma-kain 19, Vikeke uma-kain 12, no RAEOA uma-kain 38.

"Husi 28 Dezembru to'o mai horisehik ita rejistu asidente dezastre naturais ne'e 361 iha territóriu nasionál, iha Munisípiu sira hotu iha territóriu tomak, inklui RAEOA, ita bele dehan barak liu iha ne'e mak Munisípiu Ainaro mak 182, akontese durante semana rua fim Dezembru (to’o) inisiu Janeiru, estragus husi anin boot," dehan nia hafoin hasoru Primeiru Ministru Taur Matan Ruak, iha Palásiu Governu, Kinta (12/01).

Nia esplika, dezastre ne’e provoka husi anin boot, inundasaun, rai halai no ahi haan uma.

"Ita iha tipe apoiu rua, iha apoia emerjensia ninian ita fó apoia hahán no la'os hahán, depois apoiu ida ikus liu mak rekuperasaun bazeia ba asesmentu husi estragus uma ne'ebé aat totál," dehan nia.

Ba apoiu emerjensia, nia hatutan, husi Protesaun Sivil oferese ona ba vitima sira, enkuantu ba apoiu rekuperasaun sei iha faze verifikasaun ba estragus.

"Protesaun sivil liu husi Komandante Operasaun Protesaun Sivil Munisipal sira instaladu ona, imediatu sira responponde ba ita-nia vitima sira," katak nia.

Rate this item
(0 votes)

Independente Digital TV