Xefe Suku Seloi Kraik, Silvester Pinto Monteiro hatete, dezde tempu okupasaun Indonezia, nia komunidade sira sente naroman husi eletrisidade.
"Ami-nia aldeia rua ne'e dezde tempu Indonézia mai to'o agora seidauk sente namoran eletrisidade iha tempu kalan, sira sei kontinua sunu lampu oan no balu balu uza tenaga surya," dehan Silvestre, ba Jornálista INDEPENDENTE, Sabadu (08/11).
Nia hatutan, kondisaun ne’e akontese durante tinan barak nia laran nune’e komunidade sira tenke moris de’it iha nakukun laran.
Kestaun ne’e konfirma mós husi Prezidente Autoridade Munisipiu Aileu, ne’ebé hatete katak aldeia rua ne’e seidauk asesu duni eletrisidade.
"Aldeia rua to'o agora seidauk asesu ba ahi ne'e loos, tanba ne'e espera ita-nia Governu liu husi Ministeriu Obras Públika bele tau iha planu hodi responde ba preokupasaun ne'e," dehan nia.
Hatan ba kestaun ne'e, Ministru Obras Públika (MOP), Samuel Marcal esplika katak, espansaun ba rede eletrisidade hala'o tuir faze.
Tuir nia, to’o ohin loron eletrisidade kobre ona suku 65 no aldeia 133, enkuantu aldeia 183 seluk sei rezolve iha tinan oin mai.
"Tinan rua ne'e ita konklui ona liña eletrisidade iha nivel Suku hamutuk 65 no aldeia 133. Ba aldeia 183 ita sei akumula ba iha pakote 61 ne'ebé konkursu halo adiantamentu, aprovizionamentu la'o ona. Fulan Janeiru tinan oin bele asina ona kontratu hodi ezekuta,” Samule esplika.
Tuir MOP nia tarjetu iha tinan 2026 nia rohan aldeia hotu-hotu iha Timor-Leste laran tomak sei asesu eletrisidade.
“Kuandu ahi konklui ona, sei laiha problema ho preokupasaun ne'ebé temi eskola balun ahi seidauk iha, bele halo koneksaun ahi bá eskola sira ne'ebé seidauk asesu,” dehan nia.
Suku Seloi Kraik kompostu husi aldeia 10, ho total populasaun na’in 4.239 no uma-kain 900 resin.








