Items filtered by date: Segunda, 01 Fevereiru 2021

Segunda, 01 Fevereiru 2021 22:05

PM: Posibilidade Reativa Sala Situasaun-SIGC

DILI:Primeiru-Ministru Taur Matan Ruak, segunda ne’e bolu Diretór Sentru Integradu Jestaun Krize (CIGC-sigla portugés ), Brigadeiru Jenerál João Miranda ‘Aluk’, hodi halo diskusaun kona-ba posibilidade atu reativa fali Sala Situasaun-CIGC.

Published in Nasional

DILI: Ministériu Saúde (MS) asina nota entendimentu ho Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL) hodi haruka funsionariu saúde na’in 180, kompostu husi parteiras na’in 90 no enfermeiru  na’in 90 tuir formasaun DIII durante tinan rua.

Published in Nasional
Segunda, 01 Fevereiru 2021 11:56

Rihun 8 LGBTI iha TL Ema Ladun Preukupa

DILI:Diretora Organizasaun Sosiedade Sivil Rede Feto, Aida Exposto informa, iha rihun 8 feto Lesbian Gay Biseksual Tranjender Intersex (LGBTI) iha teritoriu laran tomak ne’e numeru ne’ebé barak, maibé ema ladun preukupa ba sira nia moris tanba konsidera sira nuudar ema ne’ebé lavale iha sosiedade nia matan.

“Kuaze rihun 8 membru  LGBTI,  husi numeru ne’e balun sai autor trafiku umanu interna intermus, joven feto barak sai objetu no vitima ba atividade sexual,” dehan nia iha knaar fatin, Kaikoli, Obrigado Barack,  ba Jornalista Online INDEPENDENTE, ohin.

Nia esplika, membros LGBTI balun Mak hetan tramento la justu, torturasaun, ,violensia, diskriminasaun husi familia, Governu no  komunidade, iha dalan no fatin publiku nunee mós hetan agresaun fiziku,

Exemplu, iha 2019 liu ba ekipa Rede Feto advoka ba LGBTI ne’ebé hetan agresaun fiziku hamutuk kazu 6 iha Baucau Vila no to agora Ministerio kompetente la iha avalisaun kontinuasaun ba Kazu ne’e.

Tanba ne’e, Rede Feto kontinua rekomenda ba Parlamento Nasional atu presija investe, LGBTI sira  merese hetan investimentu, oportunidade, edukasaun formal, edukasaun informal no merese hetan fundus hodi dezenvolve aan atu ema labele julga LGBTI.

Rede Feto rekomenda mós ba Governu liu-liu Ministériu Saúde atu presija fó tratamentu mediku ne’ebé dignu no sensivel ba LGBTI iha aspetu sosial, seguransa no politiku.

Husu mós ba MSSI atu persija kria no estabelese baze dadus komunidade LGBTI, presiza fó Fundus no asistensia liu-liu ba foinsa’e no labarik LGBTI.

Ba Ministerio Justisa presija kria lei hodi fó protesaun ba komunidade LGBTI no ba Ministerio Edukasaun presija fleksibel iha regras atu akomoda labarik sira ho orientasaun edukasaun sivika kona-ba oinsa atu halo diferensa entre Trans-Mane no Trans Feto.

Rede Feto mós husu ba fundasaun CODIVA no fundasaun ARCOIRIS presiza kontinua rejista komunidade LGBTI no halo sensibilizasaun atu nune’e ema bele respeita maluk LGBTI sira iha teritoriu laran tomak.

Nia akresenta, Rede Feto hamutuk ho Assosiasaun Feto Munisipal (AFM) ho parseiru sira kontinua fahe informasaun,  fó formasaun, halo sosializasaun no monitorizasaun ba direitu LGBTI ho grupu minoria seluk,  atu  bele konsidera LGBTI ne’e mós hanesan ema  natureza umana ne’ebé iha nanis mai no labele fó espasu ba ema sira ne’ebé hakarak atu uza deit komunidade LGBTI sira.

Published in Nasional

DILI: Ema ho Defisiensia Matan na’in 34 hetan ona formsaun iha Asosiasaun Halibur Defisiensia Matan Iha Timor-Leste (AHDMTL)

Diretór Ezekutivo Assosiasaun Halibur Defisiensia Matan Timor-Leste (AHDMTL), Gaspar Afonso informa, Defisiensia Matan na’in 34 hetan formasaun iha Assosiasaun Halibur Defisiensia Matan Timor- Leste  (AHDMTL).

Nia esplika,  AHDMTL harí iha loron 01 fulan  Jullu  2011 ho objetivo Ida atu hare, tau matan no  luta ba Ema ho Defisiensia Matan nia direitu  iha Timor-Leste liu-liu ba labarik Mane no  Feto Sira.

Tuir rejultadu peskizasaun ne’ebé AHMDTL rekolla husi 2011 to’o agora, total Ema ho Defisiensia matan iha teritoriu laran tomak hamutuk na’in 14.828, kompara ho Ema ho Defisiensia Sira seluk.

Tanba ne’e ho esforsu ne’ebé AHDMTL halo iha tinan kotuk, konsege ba Munisipiu 13 hodi buka tuir Defisiensia matan sira iha foho no agora AHMDTL  rekolla  ona Ema ho Defisiensia matan hamutuk 245 hodi mai tuir treinamento Kapasitasaun oin-oin  iha Dili. Maibé husi numeru Ema ho Defisiensia matan na’in 245 ne’e sei mai ho faziadamente.

“ Iha tinan ida ne’e AHDMTL lori uluk na’in 60 ne’ebé agora dadaun hela ona iha asrama AHDMTL nian, enkuantu husi na’in 60 ne’e, na’in 34 mak agora dadaun tuir hela formasaun, oinsa bele hatene lee no hakerek,”dehan nia iha knar fatin, Manleuana, ba jornalista Online INDEPENDENTE ohin.

Nia hatutan, husi Ema ho Defisiensia Matan na’in 34 ne’e, kompostu husi feto 21 no Mane 13, enkuantu  na’in 14 finaliza ona eskola konkorente nivel 5 no hein kontinuasaun  ba nivel 6.

Nia relata, esforsu tomak ne’ebé AHMDTL halo ba nia menbru sira mak, konsege lori Ema ho Defisiensia Matan na’in 4 bele ba eskola iha UNTL liu-hosi rezime espesial ne’ebé antes Assosiasaun Defisiensia Timor Leste (ADTL) halo ona kordenasaun hodi servisu hamutuk ho Universidade Nasional Timor Lorosa’e  (UNTL).

Nia informa, Kandidatu AHMDTL na’in 4 ne’ebé tuir ona rezime espesial hodi estudo iha UNTL sira foti Fakuldade Siensia Politika iha Departemento Institutu Komunikasaun sosial (ICS) nian.

Nia akresenta, Programa prinsipal lima ne’ebé durante ne’e AHDMTL halo mak hanesan,  Pesikiza, Treinamento, Advokasia, promósaun Inkluzaun Sosial no negosio ba koperativa.

Husi vizaun hirak ne’e AHMDTL hamósu tan sentru ida ho naran Masas no Unidade Rua hanesan Artezenato no Muzika,.

“Programa hirak ne’e nia benefisiario sira Mak Ema ho Defisiensia matan sira ne’ebé ita akumula iha AHDMTL Ida ne’e, nune’e Programa hotu- hotu ne’ebé Ema ho Defisiensia AHMDTL,”nia dehan.

AHMDTL mós rekomenda ba Komisaun Funsaun Publiku karik loke vaga ruma, nia kriteria labele bandu Ema ho Defisiensia oin -oin atu tuir teste ruma.

“Ami husu no rekomenda ba Funsaun Publiku se bele premite Ema ho Defisiensia bele  konkore vaga ruma, tanba Ema ho Defisiensia hotu nia fiziku mak ladun normal, maibé ninia pensamento hanoin sei natoon hodi kontribui ba dezenvolvimento nasional,  no  Ami triste tanba bainhira Ministerio ruma loke vaga nia kriteria mak tenke Ema ho saudavel, bahasa Indonesia Karik Sehat dan Jasmani Ida ne’e  hamate ona ami nia vontade atu ba tuir teste ruma,” nia informa.

AHDMTL mós fó Agradese ba Institusaun governo nian hanesan Ministerio Solidaridade Sosial no Inklusaun (MSSI), Sekretaria Estadu Igualidade no Inkluzaun (SEII) no Agensia Internasional sira hanesan USAID, UNDP, Plan Internasional, Embaixada Portugal, Unicef no Agensia sira seluk ne’ebé  sempre fo apoiu finanseiro hodi hala’o programa  sira  durante husi tinan  2011 to’o .

Published in Nasional

Independente Digital TV