Ekipa TL Deskute Ona Konvensaun Direitu ba Ema ho Defisiensia Featured

By Saturnina da Costa Fevereiru 12, 2021 642
Ekipa deskusaun prosesu ratifikasaun konvensaun ba direitu ema ho defisiensia, iha salaun MNEK. Foto INDEPENDENTE. Ekipa deskusaun prosesu ratifikasaun konvensaun ba direitu ema ho defisiensia, iha salaun MNEK. Foto INDEPENDENTE.

DILI: Asosiasaun Defisiensia Timor-Leste (ADTL), involve iha diskusaun ba prosesu retifikasaun Timor-Leste ba Convention on the Rights of Person with Disabilities (CRPD).

Diretór ADTL, Cesario da Silva hatete, Timor-Leste presiza ratifika konvensaun direitu ema ho defisiensia tanba CRPD mai husi tratadu internasionál ida ne’ebé estebelese kona-ba saida mak tenki halo ho estudu atu garante katak, ema ho defisiensia bele goza sira nia moris hanesan ho ema seluk.

Baze atu promove, proteze no garante prazer kompletu no igual husi direitus humanus hotu no liberdade fundamental husi ema hotu ho defisiensia.

Adoptasaun husi asembleia jerál nasaun unidas iha loron 13 fulan-Dezembru 2006, no nia tama ho estatus legal iha loron 3 fulan-Maio 2008, nasaun 165 retifika ona CRPD inkliu membru ASEAN.

“Uza aproximasaun bazeia ba direitus umanus hodi konsidera ba asuntu defisiensia, no CRPD ne’e la kria direitu sira ne’ebé foun ba ema ho defisiensia nomós klarifikasaun oinsá direitus humanus hirak eziste ona no tenki aplika ba ema ho defisiensia,” dehan nia, iha salaun MNEK, (11/02).

Nia parte, husu estadu sira iha obrigasaun atu asegura no promove realizasaun tomak ba direitu umanus no labele halo diskriminasaun bazeia ba defisiensia.

Prosesu ba ratifikasaun konvensaun ne’e Ministeriu Soliedariedade Sosial no Inkluzaun (MSSI), presiza halo konsultasaun  ho Ministeriu Justisa (MJ), no Ministeriu Negosiu Estranjeiru no Kooperasaun (MNEK), nomós parseria mak hanesan instituisaun ne’ebé involve iha kestaun lei internasionál.

Atu nune’e prepara no aprezenta esbosu rezolusaun ba Konsellu Ministru (KM), hafoin KM revista proposta rezolusaun ne’e no halo rekomendasaun ba Parlamentu Nasionál.

Hafoin Parlamentu Nasionál konsidera no aseita rezolusaun ne’e atu retifika ho nune’e lori ba iha Prezidente Republika (PR), hodi promulga.

Enkuantu, rezolusaun ne’e tama ba iha jornal republika no  MNEK sei intrega ba Sekretaria Jerál Nasaun Unidas, karik liu husi apoiu MNEK no parseiru sira.

 Baze legal ba ema ho defisiensia iha konstituisaun RDTL artigu 21, sidadaun ne’ebé iha defisiensia fiziku ou mental iha direitu nomos obrigasaun hanesan sira seluk, maibé sira sei la hala’o knaar hirak ne’ebé sira labele halo, tamba de’it sira nia defisiensia.

Nune’e bainhira mak estadu bele promove protesaun ba sidadaun sira ne’ebe iha defisiensia tuir lei haruka.

Dekretu lei 10/2008 kona-ba “Estatuto organiku ba Ministeriu Soliedadriedade Sosial no Inkluzaun”, ne’ebe fo mandatu ba MSSI atu kaer responsabilidade ba programa hodi promove direitu ema ho defisiensia.

Nia akresenta, situasaun ne’ebe EhD hasoru iha bareira oin-oin hanesan, Ambiental, atetudional no instituisional, abandonadu, tratamentu la dignu no aktu negative sira seluk nafatin hasoru ba ema ho defisiensia no mos OGE la sensible ba asuntu defisiensia.

Diretor ne’e  rekomenda, CRPD partinente duni atu estadu no governu TL ratifika no husu nafatin atu MNEK nafatin apoiu prosesu inportante ida ne’e.

Iha fatin hanesan, Diretora Diresaun Nasionál Organizasaun Nasaun Unidas (DNONU-MNEK), Didina Coelho hatete, iha ASEAN nomos Timor-Leste esforsu hela atu hasa’e konsensia kona-ba direitu ema ho defisiensia atu nune’e labele husik hela ema ida iha kotuk iha prosesu dezenvolvimentu ne’e.

“Membru estadu sira ASEAN nian asina no ratifika ona CRPD no Timor- Leste mos agora dadauk esforsu makas iha prosesu atu asina no ratifika konvensaun ba direitu ema ho defisiensia ne’e,”dehan nia.

Rate this item
(0 votes)

Independente Digital TV