Okto dehan, komunidade musulmanu iha TL mós bele goza servisu Meskita Anuur, no nia sempre prezente iha sira-nia leet, maski laos musulmanu.
“Iha Timor-Leste, toleránsia relijioza ne’e estraordináriu. Ami nia belun musulmanu sira bele adora ho dame, no komunidade seluk mós sempre prezente iha sira nia selebrasaun, maski la’ós relijiaun hanesan,” dehan Okto Dorinus ba jornalista sira hafoin hasoru Prezidente Repúblika iha Palásiu Prezidensiál, Bairu-Pite, Kuarta (25/03).
Nia hatete katak komunidade musulmanu iha Timor-Leste bele uza fasilidade hanesan Meskita An-Nur iha Diliho liberdade, no relasaun entre relijiaun sira la iha konflitu.
Dezenvolvimentu infraestrutura aumenta, Dezafiu foun mosu
Iha parte seluk, Embaixadór Okto mós hato’o nia apresiasaun ba dezenvolvimentu infraestrutura iha Timor-Leste durante nia mandatu.
Nia hatete katak agora viajen ba área hanesan Aileu la hanesan uluk.
“Uluk lori oras rua ka tolu atu to’o Aileu, agora meia-ora de’it. Fatin sira hanesan Kristu Rei no Pasir Putih mós agora fasil liu atu asesu,” nia dehan.
Nia mós observa katak Dili sai movimentadu liu, liu-liu iha semana nia rohan, ho ema barak halibur malu iha área lazer.
Maibé, tuir nia, dezenvolvimentu ne’e mós lori dezafiu foun hanesan engarrafamentu.
“Engarrafamentu ne’e parte ida husi prosesu dezenvolvimentu, hanesan iha sidade boot sira,” nia hatete.
Foku ba fronteira no konektividade
Embaixadór Okto subliña katak área ne’ebé presiza fó atensaun liu mak fronteira entre Timor-Leste no Indonézia.
Nia sujere atu hametin fasilidade fronteira no promove relasaun entre komunidade sira iha rai rua.
“Ami hanesan família to’o iha fronteira. Presiza fasilita movimentu ba kazamentu, eventu tradisionál, ka situasaun emerjénsia,” nia dehan.
Nia mós espera katak konektividade, inklui rota aviasaun Dili–Kupang, bele kontinua dezenvolve.
Oportunidade ekonomia lokal
Iha área Aileu to’o Ainaro, Embaixadór Okto mós hato’o apresiasaun ba projetu akuakultura ne’ebé agora hahú dezenvolve.
Nia hatete, projetu ne’e la’ós de’it ba produsaun ikan, maibé mós bele sai sentru edukasaun ba estudante sira.
“Fatin ne’e di’ak atu dezenvolve hanesan sentru peskiza no mós oportunidade ba komunidade lokal,” nia dehan.
Nia sujere mós atu kria restaurante tradisionál ki’ik iha área ne’ebá hodi promove ikan fresku ba visitante sira.